Parohia Nades Icoană

PAROHIA ORTODOXĂ NADEŞ

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Nadeş se află în jurisdicţia Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara, judeţul Mureş.
Localitatea Nadeş este situată pe podişul celor două Târnave la 20 km distanţă de oraşul Sighişoara şi râul Târnava Mare, şi 12 km de Târnava Mică, şi la o distanţă de 33 km de municipiul Târgu Mureş. Nadeşul este traversat de E60, Bucureşti-Sighişoara – Târgu Mureş-Cluj- Oradea.

Vechimea documentară a localităţii Nadeş este menţionată pentru prima dată la anul 1301. La 1411, sub numele de Nedasd, la 1505, Nadasch, la 1835 Szasznadoş, la 1850 Nadoşa. Comuna Nadeş există de mai multe sute de ani. La Muzeul Bruchenthal din Sibiu se găseşte un document datat la 1301, în care este menţionată Comuna Nadeş. Este primul izvor scris care atestă vechimea Nadeşului. Un alt document, menţionat şi în manualul de istorie al românilor, din sec. al XIV-lea conţine o scrisoare a preotului nădăşan Herman Ulbricus care face o plângere la Papa, care, pe atunci era în exil în oraşul Avignon din Franţa, plângere împotriva Episcopului romano-catolic din Alba Iulia, pentru faptul că acesta urca mereu dăjdiile ce trebuia să le dea locuitorii comunei. Papa însărcinează pe Episcopul Romano-Catolic din Oradea să aplaneze acest conflict. Saşii venind, s-au aşezat într-o anumită parte a comunei, iar românii, pe deal, în apropierea cimitirului şi a bisericii.



Istoricul bisericii parohiale

La Nadeş a existat o biserică veche, făcută din bârne de stejar acoperită cu şindrilă, care a dăinuit până în 1865, iar alături de ea, o casă mică, tot din lemn, care era şcoala bisericii, învăţători fiind preoţii şi cântăreţii. Din foile matricole, cele mai vechi documente scrise, reies multe consemnări, făcute cu multă grijă, şi de mai multe ori, cu un scris citeţ şi ordonat, cu privire la organizarea bisericească. Tradiţia vorbeşte chiar de o chilie de călugări de la care a şi rămas „dealul chilia”, numit astfel şi de saşi şi de maghiari. Biserica de azi este construită lângă marginea unei văi ce împarte în două comuna de azi. Ea se află în centrul comunei, pe strada principală, este în formă de corabie cu un singur turn, suprafaţa clădirii are 100 mp. S-a ridicat din contribuţia credincioşilor la care s-a adăugat un ajutor de 100 florini dăruiţi de un român din Basarabia, Vasile Stroescu. Pictura este de dată târzie, după anul 1980, executată fiind de pictorul bisericesc sighişorean Adrian Ignat. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă. Iconostasul sculptat în lemn de tei, cu icoane executate de pictorul Grigore Dumitrescu din Bucureşti. În grădina bisericii se află un monument placat cu marmură albă dedicat eroilor căzuţi în primul şi al doilea război mondial. Biserica poartă hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”.

Obiecte de cult vechi:
- Iconostas cu motive artistice lucrate în lemn masiv de către sculptorul bucureştean Grigore Dumitrescu
- Un sfânt Antimis din 1676 trimis de Mitropolitul Moldovei
- Un Epitaf – pictură pe pânză, de 1,5m/0,8 m, primit din Moldova înainte de 1700
- Un volum de Minei pentru lunile ianuarie-iunie tipărit în anul 1716 la mănăstirea Horezu sub Episcopul Kir Climate, Episcop al Râmnicului, cu litere cirilice. Un al doilea volum iulie-decembrie tipărit sub episcopul neuniţilor Gherasim Adamovici din anul 1793, tot cu litere cirilice.
- Un Octoih tipărit în Ţara Românească sub Ioan Alexandru Voievod, în Bucureşti – 1720
- Un Molitfelnic tipărit în 1848
- Penticostar cu litere cirilice tipărit sub Mitropolitul Andrei Şaguna la 1859
Toate acestea, excepţie făcând epitaful, au fost predate la Centrul de Colectare a obiectelor de patrimoniu din cadrul Protopopiatului Târgu Mureş.

La această biserică au slujit următorii preoţi, consemnaţi în matricolele botezaţilor, cununaţilor şi morţilor, care datează din anul 1811: Preotul Simion – până în 1816, Preotul Grigore (1817-1818), Între anii 1818-1831, un preot din băştinaşii familiei Oros, Mihai, fost Rusu, Preotul Ioan Crişan (1831-1835), Preotul Emanoil Călugărul (1835-1836), Preotul Ioan Oros (1836-1851), Preotul Mihail Boiu din comuna Hetiur, (1851-1852), Preotul Ioan Ioanovici (1852-1856), Preotul Ioan Vătăşanu (1856-1860), Preotul Nicolae Stoicovici (1860-1873), Preotul Zaharie Boiu din Sighişoara, (1873-1874), Preotul Gherasim Lupşa (1874-1893), care demolează biserica veche din lemn, din cimitir şi începe la 1875 construirea actualei biserici terminată împreună cu turnul la sfârşitul lui 1918, Preotul Ambrozie Tătar (1919-1926), Preotul Ioan Rusu (1926-1971), Preotul Trif Gligor (1972-1988), Preotul Grigore Sabău (1989-1994), Preotul Cristian Chiorescu (1994-2006), Preotul Carol Nagyosi (2006-2010), Preotul Ioan Călin Iuşan (2010-2015), Preotul Ionuţ Gheorghe Călin (2015 - prezent).



Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Festivalul de pricesne „În cânt ne rugăm, Ţie, Doamne”, 29 iunie 2014;
Concert de colinde cu copiii din parohie, în ziua Naşterii Domnului, 25 decembrie 2014.

Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Română Nadeş este alcătuită din 812 credincioşi.



Datele de contact ale parohiei

Parohia Ortodoxă Nadeş, Sat Nadeş, nr. 268, comuna Nadeş, judeţul Mureş; Telefon: 0265763197, 0786052347.

Surse bibliografice
  • - Inventarul în VII liste- Preotul Ioan Dragolea.


Galerie foto

Preot Ionuţ Gheorghe Călin

Data naşterii: 27.01.1985
Localitatea: Drăgăşani
Judeţul: Vâlcea
Stare civilă: căsătorit
Copii: 1
Studii: Facultatea de Teologie Sibiu
Hirotonit preot: 29.06.2015

© Copyright Protopopiatul Ortodox Sighişoara