Parohiile Ortodoxe Sighişoara I şi II

PAROHIILE ORTODOXE SIGHIŞOARA I ŞI II

Istoricul comunităţii parohiale

Parohiile Ortodoxe Române Sighişoara I şi II fac parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighişoara. Cele două parohii au ca locaş de cult biserica cu hramul „Sfânta Treime” din Sighişoara.

Municipiul Sighişoara, situat în partea centrală a Podişului Transilvaniei, pe malul râului Târnava Mare, atestat documentar la anul 1280, cu dovezi de existenţă din perioada daco-romană, (castrele romane descoperite în regiune) dar şi dovezi arheologice mai vechi, încă din perioada preistorică. Situarea într-o regiune traversată de două drumuri romane principale, explică interesul major pentru cetatea Sighişoarei de-a lungul secolelor următoare, de la năvălirile barbarilor, epoca voievodatelor, apoi colonizarea în zonă a saşilor şi a ungurilor. Aceştia, colonizaţii, o vor numi pe rând „Castrum Sex”, „Schespruch”, „Seguswar”, etc., pentru ca abia la 1435 să apară cu numele românesc de astăzi – Sighişoara.

Istoricul bisericii parohiale

Ideea construirii Catedralei Ortodoxe din Sighişoara a pornit, în luna august a anului 1926, de la Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit dr. Nicolae Bălan, care a sugerat această lucrare Părintelui protopop Emilian Stoica, cu ocazia numirii acestuia în funcţia de protopop la Sighişoara.

Multe şi grele au fost problemele credincioşilor ortodocşi în acele vremuri. Conform celor lăsate în scris de Părintele protopop Emilian Stoica, în acele vremuri, Biserica Ortodoxă nu dispunea de un teren pe care să se poată înălţa un astfel de edificiu. Timp de 7 ani s-a dezbătut tema alegerii amplasamentului, au fost consultaţi o serie de specialişti în geologie pentru o parte din variantele de amplasament. Rezolvarea acestei probleme a venit tot de la Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae Bălan, cu ocazia vizitei făcute la Sighişoara în luna aprilie 1933, adresându-se părintelui protopop cu cuvintele: „Dar nu vezi Sfinţia Ta că parcul acesta e lăsat anume de Dumnezeu spre a sluji ca loc de clădire pentru Biserica noastră? E un loc ideal, dacă l-aş putea numi aşa, ...”.

Atunci, primăria a expropriat o porţiune din „Parcul Regina Maria” şi a fost angajat arhitectul Dumitru Popescu Gopes pentru a întocmi planurile de construcţie ale viitoarei biserici. Construcţia se încadrează în stilul bizantin ortodox sub forma de cruce, cu o cupolă măreaţă şi două turnuleţe, iar între turnuleţe s-a amplasat o turlă mare, înaltă, patrulateră, în care să se aşeze clopotele. Biserica catedrală din Sighişoara, cu hramul „Sfânta Treime” este o sinteză a stilului românesc rezultat dintr-o îmbinare a stilului din vechiul Regat şi a celui din Ardeal. Dimensiunile clădirii sunt 39,45m lungime, 23,40m lăţime, înălţimea turnului până la cornişă – 37,5 m, înălţimea turnului până la baza crucii – 41,5 m, înălţimea cupolei mari până la cornişă – 26,3m, iar înălţimea cupolei până la baza crucii – 32,8 m.

Ridicarea catedralei „Sfânta Treime” din Sighişoara este strâns legată de activitatea inimosului Preot Emilian Stoica (1884-1972), din 1926 protopop al Sighişoarei. Cu multă râvnă, cu multă jertfă şi abnegaţie, Părintele protopop Emilian Stoica a dus la bun sfârşit opera de construcţie a măreţei biserici. Începând cu propunerile cu privire la locul în care trebuia să fie ridicată noua biserică, Părintele Emilian Stoica a reuşit să aleagă cea mai bună soluţie, realizând o armonie perfectă cu aspectul medieval al cetăţii, prin poziţionarea edificiului dincolo de Târnava Mare. Munca de edificare a fost istovitoare. În primul rând lipseau banii. Cei 100.000 lei aflaţi în contul băncii Târnăveana, pentru edificarea noului lăcaş de cult, adunaţi prin grija protopopului Dimitrie Moldovan şi a Părintelui Ioan Muntean, s-au pierdut prin falimentul băncii.
A fost nevoie de acţiunile hotărâte ale Părintelui protopop Emilian Stoica, acesta reuşind să recupereze o parte din fondul existent la Banca Târnăveana. Apoi, prin exploatarea lemnului din pădurea parohială, prin donaţiile credincioşilor şi prin ajutorul primit de la autorităţi, a reuşit să strângă fonduri pentru noua biserică.

La realizarea construcţiei au participat cei mai buni specialişti ai momentului.
Pictura catedralei a fost realizată de Anastasie Demian din Cluj, un pictor cu origini sighişorene, iar tâmplăria de meşterii C. Babic din Bucureşti şi Moise Şchiopul din Rupea. Lucrările au început în 29-mai-1934, în ziua de Rusalii, prin binecuvântarea locului de zidire de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nicolae Bălan, înconjurat de preoţii din Sighişoara, în prezenţa domnului Alexandru Lăpedatu – Ministrul Cultelor şi a domnului Constantin Angelescu – Ministrul Educaţiei Naţionale. Durata construcţiei a fost de trei ani, perioadă în care s-au ivit o mulţime de probleme, începând de la fundaţia bisericii şi apoi problema financiară. Era un moment greu, ţara noastră era afectată de criza mondială şi de pericolul izbucnirii unui nou război mondial. Părintele Emilian Stoica, cu ajutorul Părintelui Aurel Stoicoviciu şi al Consiliului Parohial, a intervenit de fiecare dată, şi astfel, în 1937, lucrările au fost finalizate.

Sfinţirea catedralei a avut loc într-o zi de duminică, 31 octombrie 1937, de către Înaltpreasfinţitul Nicolae Bălan – Mitropolitul Ardealului, înconjurat de 40 de preoţi, de faţă fiind Gheorghe Tătărăscu- Preşedintele Consiliului de Miniştri, V. Iamandi – Ministrul Cultelor, C. Angelescu – Ministrul Educaţiei Naţionale, Victor Ştirbeţ – Prefect al judeţului Târnava Mare, precum şi Aurel Mosora – primarul Sighişoarei.
Lucrarea monumentală a catedralei „Sfânta Treime” din Sighişoara, are la baza ei jertfa imensă a vrednicului protopop Emilian Stoica, precum şi a bunilor credincioşi din Sighişoara. Lucrarea a dăinuit în timp, a trecut prin cele două mari cutremure din 1940, 1977, prin cele două devastatoare inundaţii 1970,1975, şi este astăzi, nestematul de mare preţ, aşezat la loc de cinste, pe coroana de minuni a bătrânei Sighişoare. Pictura a fost reparată între anii 1987-1991 prin grija Părintelui paroh Adrian Dobre şi a Părintelui protopop Ioan Boian. Tot în această perioadă s-a amenajat şi capela mortuară din subsolul catedralei.

Şirul preoţilor parohi: Preotul Emilian Stoica, Preotul Aurel Stoicoviciu, Preotul Pavel Morar, Preotul Sabin Dobre, Preotul Ioan Dragolea, Preotul Nicolae Colcer, Preotul Adrian Dobre, Preotul Ioan Boian, Preotul Ovidiu Dan, Preotul Cosmin Ioan Boian, Preotul Mircea Ceuşan, Preotul Petru Bleahu.
Cântăreţi: Nicolae Lazăr, Zaharie Zăblău, Nicolae Moldovan, Ioan Buzaş, Onoriu Dafin, Nicolae Bordea, Teodor Ţepeş, Constantin Urdea.
Epitropi de seamă: Lazăr Chiorean, Ştefan Colceriu, Vasile Ştaer, Vasile Mândruţ, Nicolae Popa, Virgil Moise, Mihai Păcală, Nicolae Băia, Olimpiu Fleşari.

Cimitirele

Parohia Sighişoara I are în administraţie cimitirul din cartierul Viilor, iar în prezent facem demersuri pentru deschiderea unui alt cimitir, sub auspiciul bisericii noastre, tot în cartierul Viilor. Parohia Sighişoara II are în administrare cimitirul de „Sub Cetate” şi cel de la „Vârtej”, cimitire vechi, ocupate în proporţie de 90%.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Parohia Sighişoara II are în administrare şcoala de pe strada Bastionului, iniţial, şcoală confesională, cumpărată de către biserică pentru a oferi educaţie copiilor de români. Azi, ea deserveşte clasele I-IV pentru copiii Liceului Teoretic „Joseph Haltrich”.
Corul Bisericii „Sfânta Treime” - „Vox Animi”, în anul 2012 a aniversat 75 ani de existenţă, remarcându-se prin concerte religioase şi laice de înaltă ţinută, în ţară şi străinătate. În fiecare duminică, corul „Vox Animi” creează atmosfera de sacru a Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii.

Profilul actual al parohiei

Parohia Sighişoara I este alcătuită din 701 familii - 1836 suflete.
Parohia Sighişoara II este alcătuită din 650 familii, 1500 suflete.

Acordăm o atenţie deosebită tinerilor liceeni şi din şcolile gimnaziale.
Au loc întâlniri periodice ale grupurilor de iniţiativă pentru tineret care gestionează misiunea cu tinerii la nivel local. În anul 2014 a început seria întâlnirii municipale cu tinerii, coordonată de preoţii sighişoreni. Acţiunea s-a desfăşurat la Casa de Cultură a oraşului, participând un număr de peste 500 tineri.
Au loc serbări, concerte, cu ocazia marilor praznice.
Se desfăşoară lansări de carte, dezbateri, mese rotunde cu intelectualii din zonă, festivităţi de premiere a elevilor participanţi la olimpiada de religie.
Au loc colecte pentru instituţiile sociale aflate sub jurisdicţia bisericii noastre, precum şi colecte ocazionale.

Datele de contact ale parohiei

Parohiile Ortodoxe Sighişoara I şi II, localitatea Sighişoara, judetul Mureş, str. A. Şaguna nr. 6

Surse bibliografice

- Arhivele Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara 1893-2001
- Boiu, Zaharie, Cronica Bisericii din Sighişoara.
- Boian, Ioan, Istoricul Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara.

Galerie foto

Preot Petru Bleahu

Data naşterii: 29.10.1974
Localitatea: Târnaveni
Judeţul: Mureş
Stare civilă: căsătorit
Copii: 2
Studii:
- Facultatea de Teologie Sibiu (1998)
- Master în Teologie (2007)
Hirotonit preot: 30.11.1998
Telefon: 0786052311

Preot Mircea Ceuşan

Data naşterii: 04.01.1979
Localitatea: Târgu Mureş
Judeţul: Mureş
Stare civilă: căsătorit
Copii: 2
Studii:
- Seminar Teologic (1998)
- Facultatea de Teologie Alba Iulia (2005)
- Master în Teologie (2010)
Hirotonit preot: 19.05.2002
Telefon: 0786052330


Preot Protopop Emilian Stoica	Biserica Catedrală „Sfânta Treime”	Biserica Catedrală „Sfânta Treime”	Biserica Catedrală „Sfânta Treime”

Biserica Catedrală „Sfânta Treime”		Interior biserică

Interior biserică		Interior biserică

Interior biserică		Interior biserică

Consiliul parohial		Consiliul parohial