Parohia Ţigmandru Parohia Ţigmandru

PAROHIA ORTODOXĂ ŢIGMANDRU

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Ţigmandru, cu filia Măgheruş de află în jurisdicţia Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara, judeţul Mureş, Arhiepiscopia Alba Iulia. Hramul bisericilor este „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.

Începuturile satului Ţigmandru, comuna Nadeş, se pierd în negura vremurilor. Prima menţiune a localităţii o avem la anul 1325 . Localitatea Ţigmandru este străbătută de unul din drumurile importante ale Transilvaniei, cel care leagă Braşovul şi Clujul prin Târgu-Mureş. În Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, istoricul Coriolan Suciu, a adunat din documente un număr impresionant de menţiuni referitoare la satul Ţigmandru. Reproducem în enumerare, cronologia denumirilor satului Ţigmandru aşa cum apar în lucrarea istoricului clujean: 1325- Chekmantul; 1366- Chykmanthel; 1377- Cekmantel; 1380- Chekmantel; 1382- Chekmatul; 1411- Zenthmantol; 1618 - Czikmantor; 1854 - Czikmamtor, Zumantel, Cicmandru, Ciucmandru, Ticmandru şi apoi Ţigmandru.

Cu referire la filia Măgheruş, în anul 1946, prin plecarea saşilor, satul a fost aproape depopulat. Aici au fost colonizate un număr de 90 familii, veniţi din Bicazul Ardelean şi Jacul Românesc. Aceştia au închiriat o casă săsească, pe care au transformat-o într-o capelă, cu iconostas şi toate cele necesare desfăşurării serviciilor divine. O contribuţie deosebită la înfrumuseţarea locaşului a avut-o Părintele Valeriu Ţepeş, ajutat cu tare mult drag de preacuviosul Părinte arhimandrit Ghelasie Ţepeş, originari din această filie.



Istoricul bisericii parohiale

Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost zidită între anii 1827-1832. Are formă de corabie, este construită pe temelie de piatră şi pereţi din cărămidă arsă, acoperişul fiind din ţiglă, iar turnul acoperit cu tablă. Lungimea bisericii este de 18m, lăţimea de 6m, iar înălţimea de 17m. Este aşezată în partea de V a satului, în mijlocul populaţiei româneşti şi în rând cu casele credincioşilor lângă şoseaua naţională DN 13, E 60.

Un document istoric din anul 1831 face referire la istoricul construcţiei bisericii, iar bătrânii satului îşi amintesc că a fost construită prin truda credincioşilor români băştinaşi şi prin colecte publice aprobate de catre înaltul Guvern Regal, precum şi prin colecte făcute în Moldova şi Ţara Românească.
Locul pentru construirea bisericii a fost dăruit de groful local, iar la construirea ei, au contribuit voluntar şi credincioşii saşi din localitate.
Turnul bisericii s-a construit mult mai târziu, din piatră şi cărămidă, acoperit fiind iniţial cu ţiglă, apoi cu tablă. În turn se aflau şi cele două clopote: unul din anul 1803, iar altul din 1920.

Iconostasul vechi al bisericii era construit simplu, ca un perete din scândură de brad acoperit cu icoane atârnate de cuie. Preotul paroh Ioan Puchianu (1956-1960) afirmă că a schimbat multe scânduri de la iconostas care erau putrede, biserica fiind de multe ori inundată. În acest context, se pictează pentru prima data iconostasul, în 1956, de către pictorul Toma Condrea, aşa cum afirmă inscripţia de pe iconostas. În anul 2005, în timpul Preotului paroh Ovidiu-Eugen Marcu, se realizează un nou iconostas, sculptat în lemn de stejar şi pictat cu icoane, vopsea de ulei şi foiţă de aur.

Iniţial, interiorul bisericii era doar văruit. În anul 2006, cu multă trudă, biserica este pictată pentru prima dată. Lucrarea a fost executată de pictorul Adrian Ignat din Sighişoara.
Între anii 2001-2006, turnul de la biserică este refăcut total. Atât pictura cât şi amplele lucrări de reparaţie capitală a bisericii au fost realizate în timpul păstoririi vrednicului Preot paroh Ovidiu Eugen Marcu.
Îmbrăcată în haină nouă, atât la exterior cât şi la interior, biserica parohiei a fost sfinţită, în anul 2006, pentru prima dată în istoria sa, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Andrei. Alături de biserică s-a construit, cu contribuţia bunilor credincioşi din Ţigmandru, un impunător monument, dedicat eroilor localităţii, căzuţi în cele două războaie mondiale.

Şirul preoţilor care au slujit în biserica parohiei Ţigmandru este format din: Tigmandru, 1827-1861 (înmormântat în cimitirul parohial); Preotul Teodor Dan, din Nadeş, (1861-1892); Preotul Ioan Pădureanu, (1892-1910); Preotul Vasile Spătaru, din Cetatea de Baltă, (1910-1918); Preotul Gheorghe Tătar, (1918-1960) (înmormântat în cimitirul parohial); Preotul Iuliu Pop, (1926- 1948) (înmormântat în cimitirul parohial); Preotul Ioan Filip, din Biertan, (1948-1950); Preotul Ioan Rusu, (1950-1952); Preotul Ioan Chirilă, din Coroi, (1952-1953); Preotul Ioan Saracul, (1953-1956); Preotul Ioan Puchianu, din Moeciu, (1956-1960); Preotul Ioan Boiu, din Sibiu, (1960-1961); Preotul Nicolae Colceriu, din Jac, (1961-1974); Preotul Trif Gligor, din Nadeş, (1974-1975); Preotul Constantin Gheorghe, din Granari, (1975-1978); Preotul Sabin Stoica, din Săcalu de Padure, (1978-1980); Preotul Remus Holom, din Lepindea, (1980-1995); Preotul Traian Oancea, de lângă Blaj, (1995-2000); Preotul Valeriu Ţepeş (1999-2012), a slujit la filia Măgheruş; Preotul Ovidiu-Eugen Marcu, din Alba-Iulia, (2002-2014); Preotul Vasile Lulea, din Târnăveni, (2014-prezent).
La loc de cinste amintim pe cântăreţul Ioan Cezar şi epitropul Ioan Nicola. Alături de ei, domnul inginer Sorin Stăncicu, care a contribuit hotărâtor la realizarea lucrării de restaurare a bisericii parohiale.



Cimitirul

Cimitirul care deserveşte parohia ortodoxă din Ţigmandru, este pe deal, frumos împrejmuit şi îngrijit. Suprafaţa sa este de aproximativ 1,5 ha.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Există mărturii istorice care grăiesc despre mărinimia şi generozitatea credincioşilor parohiei Ţigmandru, care au contribuit substanţial prin colecte în bani şi alimente în timpul Războiului de Independenţă şi a celor două Războaie mondiale.



Profilul actual al parohiei

Parohia ortodoxă Ţigmandru este alcătuită din 196 suflete, 96 familii.
Ca şi în trecut, credincioşii parohiei contribuie constant prin colecte, la buna desfăşurare a activităţii filantropice a centrelor sociale din jurisdicţia protopopiatului Sighişoara.



Datele de contact ale parohiei

Parohia Ortodoxă Română Ţigmandru, str. Principală, nr. 33. Telefon 0786052351

Surse bibliografice
  • - Ciotloş, Ioan, 2013Un Sat din Ardeal, Ţigmandru;
  • - Documente privind istoria României, seria C, volum 4, Transilvania, editura Academiei RPR Bucureşti, 1955.
  • - Suciu, Coriolan, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Editura Academiei RSR Bucureşti, 1967.


Galerie foto

Preot Vasile Lulea Preot Vasile Lulea

Data naşterii: 27.12.1977
Localitatea: Târnăveni
Judeţul: Mureş
Stare civilă: căsătorit
Copii: 1
Studii: Facultatea de Teologie Alba Iulia (2002)
Hirotonit preot: 18.06.2005
Telefon: 0746085106

© Copyright Protopopiatul Ortodox Sighişoara