Mănăstirea Jac Românesc Mănăstirea Jac Românesc

MĂNĂSTIREA JAC ROMÂNESC

Istoricul comunităţii parohiale

Mănăstirea de la Jacul Românesc poartă hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” şi se află în jurisdicţia Protopopiatului Ortodox Sighişoara, judeţul Mureş, Arhiepiscopia Alba Iulia.
Aşezat între dealuri , satul Jacul Românesc se află în partea nordică a oraşului Sighişoara, de o parte şi de alta a văii Jacului ce curge prin mijlocul satului numit în trecut „Codreni”. În ceea ce priveşte numele localităţii Jacul Românesc, reţinem următoarele toponime şi anii când au fost menţionate în prima ridicare topografică austriacă: numele din hartă „Oláh Sákod”, numele românesc „Jacul”, numele unguresc „Oláhzsákod” şi numele german „Walachisch Sacken”, „Zschak” 1769-1773.

Localitatea Jacul Românesc este aşezată între dealuri, în partea SV a oraşului Târgu-Mureş şi N a oraşului Sighişoara, de o parte şi de alta a văii Jacului. Satul Jacul are ca vecini, la NV (5 km) Veţca, V (4 km) Pipea, SV (6 km) Hetiur, S (3 km) Bârlibăşoaia, SE (10 km) Uilac şi NV (2 km) Jacodu. Deşi atestat documentar destul de târziu, primele menţionări ale satului Jac datează din anul 1499. Documentele istorice atestă pentru prima dată localitatea sub denumirea de Sakfalva, apoi s-a transformat în numele actual Jacul.
Din punct de vedere arheologic, se menţionează descoperirea întâmplătoare, izolată în 1891, cu prilejul unor lucrări agricole, a unei oglinzi de bronz „scitice” aparţinând unui „mormânt de femeie”. Piesa avea diametrul discului de 16,5 cm, lungimea mânerului de 0,17 cm. Ca decor piesa avea un dublu motiv: între mâner şi disc – figura unui cerb culcat, îngenunchiat cu faţa spre dreapta; la capătul mânerului alt motiv zoomorf – reprezentând un lup, cu capul tot spre dreapta. Pe cursul superior al unei văi din Jac care îşi trimite apele spre Târnava Mică, pe cumpăna apelor care separă bazinele celor două Târnave, s-a descoperit „Cetatea”, în hotarul „Brazda diavolului”. Este un platou superior de formă alungită (lungime 30 m, lăţime 10 m), cu pante abrupte către E şi V. Pe „Cetate” există o fortificaţie, întărită cu valuri şi şanţuri de proporţii mici, care secţionează şaua dealului la sud şi protejează panta dinspre nord. Probabil ea a constituit un punct de observaţie şi control a unui drum vechi care traversa zona.



Istoricul bisericii parohiale

Din ştirile transmise prin viu grai reiese că biserica de lemn din Jac este datată din anul 1708. După ce a fost incendiată de generalul Bukov, la fel cum s-a întâmplat cu atâtea alte biserici şi mănăstiri din Transilvania, jăcanii nu au stat foarte mult fără un locaş de închinare, pentru că la mijlocul sec. al XVIII-lea, construiesc biserica actuală. Anul 1865 este inscripţionat pe un fragment de clopot.
Edificiul este clădit din cărămidă şi piatră, iar ca material de zidire a fost folosit varul cald. Biserica are înălţimea de 10 m, lungimea de 16 m, lăţimea de 7 m, zidurile având o grosime de 0,85 m şi o suprafaţă de 112 m2. Este construită în stil navă, interiorul fiind împărţit în altar, naos şi pronaos. Delimitarea între altar şi naos se face prin iconostas după tradiţia ortodoxă.
Biserica a fost reconstruită pe vechea fundaţie, lucrările de restaurare şi consolidare începând din anul 1995 şi finalizându-se prin repictarea ei de către familia Toma Ciprian şi Daniela în tehnica fresco în 2007. Biserica mănăstirii a fost sfinţită de către Înaltpreasfinţitul Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei la 6 decembrie 2009 înconjurat de un frumos sobor de preoţi şi diaconi.

Şirul preoţilor parohi
Prima menţiune a unui preot ortodox la Jacul Românesc, este din tradiţia orală, având ca bază mărturia bătrânilor satului despre un Părinte Nicolae care a fost martirizat de austro-ungari în faţa bisericii satului. Studiind protocolul botezaţilor parohiei ortodoxe române din Jacul Românesc de la 18 august 1911 până în 1974, şirul preoţilor parohi este următorul: 1911-1920: Preotul Terentie Popovici; 1920-1926: Preotul Ioan Dan, preot în Şoard şi administrator în Jacu; 1926-1930: Preotul Ilie Taropa; 1930-1935: Preotul Ioan Dan; 1935-1941: Preotul Marian Adrian; 1942-1947: Preotul Nicolae Panaitescu; 1947-1960: Preotul Teodoru Bogaciu; 1961-1974: Preotul Cornel Schiau; 1976-1994: Preotul Onoriu Dafin, preot în Hetiur cu filia Jacul; 1995-2002: ierom. Antim David; 2002-2005: ierom. Teodosie Stejar; 2005-2011: ierom. Ioan Buliga; 2011-prezent: ierom. Gheorghe Boboia.



Cimitirul

Primul cimitir al satului a fost în grădina din spatele casei fiecărui credincios. Odată cu extinderea satului a fost mutat în partea de nord-est a satului, având o suprafaţă de 1500 m2 în care au fost înhumaţi toţi credincioşii ortodocşi din parohia Jacul.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Din cauza izolării geografice şi a condiţiilor istorice sub regimul comunist, satul s-a depopulat treptat deşi la un moment al istoriei număra 150 de familii, în totalitate româneşti. Până în anul 1950 parohia şi-a avut propriul preot, ulterior devenind filie a parohiei Hetiur. În anul 1972 numărul familiilor era redus la 34, toate fiind alcătuite din vârstnici. Pentru a se salva biserica, casa parohială şi şcoala de la o degradare lentă şi ireversibilă, Părintele profesor Ilie Moldovan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” din Sibiu, (originar din Albeşti) împreună cu Părintele Arhim. Ioan Iovan, duhovnicul Mănăstirii Recea şi ucenicul său, Părintele ieromonah Antim David şi a unor intelectuali de la Şcoala Ardeleană din Târgu-Mureş, dimpreună cu o seamă de credincioşi din localitate au luat iniţiativa înfiinţării mănăstirii în 1994. Părintele Ilie Moldovan a fost extrem de preocupat de soarta românilor din secuime precum şi de cea a întregului ţinut. Tocmai de aceea, ca să atragă atenţia asupra acestui pericol al abandonării unor vechi pământuri româneşti Părintele Ilie a organizat la Mănăstirea Jacul Românesc începând cu anul 1995, Universitatea de Vară numită "Universitatea de sub Nuc". Scopul principal al acestor întâlniri l-a constituit o informare cât mai aprofundată şi concretă, asupra zonei şi problemelor ei dramatice, spre sensibilizarea tinerilor prezenţi în legătură cu ele, şi mobilizarea lor în vederea unor acţiuni viitoare de solidaritate şi ajutorare.



Profilul actual al mănăstirii

Teritorial, sfânta mănăstire se află în Parohia Ortodoxă Română Jac, care este formată din 25 credincioşi.
În Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Jacul Românesc se săvârşeşte Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie zilnic dimpreună cu cele 7 Laude. Din donaţiile credincioşilor se pregătesc pachete cu alimente pentru credincioşii aflaţi în lipsuri.



Datele de contact ale Mănăstirii „Sfântul Ierarh Nicolae”

Jacul Românesc nr. 66, comuna Albeşti, 547028, judeţul Mureş. Telefon: 0786/052512, 0766/643941

Surse bibliografice
  • - Dinamica populaţiei pe sate la recensăminte, după Varga E. Arpad, Experiment proiect, Studiu istoric si arheologic, 2004, pag. 86.
  • - Harta Josefină a Transilvaniei, Studiu istoric şi arheologic, Comuna Albeşti, Jud. Mureş, 2008.
  • - Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania, vol. I, Editura Andreiană, Sibiu, 2012.
  • - Suciu, Coriolan, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968, pag. 314.
  • - Teologie ortodoxă în destin românesc, omagiu Părintelui Profesor Ilie Moldovan la 80 de ani, Editura Andreiană, Sibiu, 2008.


Galerie foto

Preot Gheorghe Boboia Preot Gheorghe Boboia

Data naşterii: 30.12.1973
Localitatea: Făget
Judeţul: Timiş
Stare civilă: necăsătorit
Studii:
- Seminar Teologic Cluj (1997)
- Facultatea de Teologie Cluj (2000)
- Master în Teologie (2001)
Hirotonit preot: 09.03.2002

© Copyright Protopopiatul Ortodox Sighişoara