Parohia Şaeş Parohia Şaeş

PAROHIA ORTODOXĂ ŞAEŞ

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Şaeş, face parte din protopopiatul Sighişoara, judeţul Mureş, comuna Apold. Hramul bisericii parohiale este „Schimbarea la Faţă”.
Numele satului Şaeş (germ. Schass,. ung. Segesd) provine din ungurescul Seges, Seg, având semnificaţia „partea din spate a unei coline”. Conform tradiţiei locale, saşii s-au aşezat iniţial pe malul stâng al pârâului Şaeş şi au întemeiat o mică aşezare. Sătucul a fost numit Şaeşul Mic (Colina Mica).
Satul Şaeş este menţionat pentru prima data în 20 octombrie 1301, într-un document emis la Alba-Iulia, de capitlul Bisericii Transilvaniei. Actul atestă un schimb de moşii între Ladislau Kan, voievod al Transilvaniei şi conte de Solnoc, şi fraţii Nicolae şi Paznan, fiii lui Dees. De-a lungul timpului, numele satului Şaeş a fost menţionat în documente în forma Zegis, Zegus (1309), Segus (1349), Schais (1372), Seges (1373-1375), Segesd (1762), Sais (1854).

În „Statistica românilor din Ardeal” făcută de administraţia austriacă, la anul 1760-1762, copiată din arhiva de război din Viena a Dr. Virgil Ciobanu, apărută la Cluj în 1926, este menţionat satul Segesd cu 24 de familii. Matei Voileanu, preot asesor consistorial, în „Contribuţiunea la istoria bisericească din Ardeal”, apărută la Sibiu în anul 1928, la pagina 106, menţionează satul Segesd cu 82 familii în 1805. Horia Teculescu în „Monografia judeţului Târnava-Mare”, apărută la Sighişoara în 1943, la pagina 359, menţionează Şaeşul cu 712 credincioşi la 1821.

Pe teritoriul satului Şaeş au existat două aşezări rurale romane, localizate la intrarea dinspre Sighişoara şi la ieşirea spre Apold. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea s-a descoperit în stânga şoselei spre Sighişoara, un tezaur monetar format din 563 dinari de argint, bătuţi între anii 217-249 în timpul împăraţilor Macrinus, Elagabal, Severus Alexander, Maximinus Trax, Gordian al III-lea şi Filip Arabul.
Descoperirea ceramicii de tip Petreşti, în asociere cu cea de tip Coţofeni, în diverse puncte ale satului, include Şaeşul în zona de interferenţă a celor două culturi.



Istoricul bisericii parohiale

În vremea veche, la Şaeş a existat o bisericuţă de lemn acoperită cu şindrilă, care a servit ca loc de închinare, pentru credincioşii români, ortodocşi din localitate. Îmbătrânită de trecerea timpului, a fost demolată şi în timpul Părintelui Ilie Brânduşe, în anul 1816, s-a zidit noua biserică, cu temelie de piatră, din cărămidă şi acoperită cu ţiglă.
Iniţial, biserica trebuia construită lângă cimitirul din deal, unde o parte din material fusese deja transportat. S-a renunţat însă la idee, deoarece locul a fost considerat greu accesibil. Pământul pe care a fost construită biserica, a fost donat de credinciosul Ştefan Rohan. Construcţia este în formă de navă, având următoarele dimensiuni: lungimea de 18m, lăţimea de 6,3m, înălţimea de 16m. Zidurile au o grosime de aproximativ 50 de cm.

Are o singură intrare pe faţada vestică, unde se află turnul clopotniţei. Structura spaţială este simplă, cuprinzând pronaosul, naosul si altarul. Bolta pronaosului prezintă trei taverne, despărţite de două arcade semicirculare, bolta naosului este o calotă sprijinită de arcade susţinute de patru stâlpi, iar cea a altarului prezintă trei compartimente. Biserica din Şaeş este monument istoric, având ca număr de patrimoniu 6781. Iniţial, biserica nu a fost pictată. Lucrările de înfrumuseţare au fost realizate în cursul anilor 1980-1981, iar pictor a fost Toma Condrea din Râşnov, judeţul Braşov. Iconostasul, ca şi cea mai mare parte a mobilierului, au fost executate în anii 1984-1985, în lemn de stejar de sculptorul Alexandru Huţanu, în timpul păstoririi Părintelui Dănilă Opriş.

Preoţii slujitori ai parohiei Şaeş începând cu anul 1816, sunt: Preotul Ilie Brânduşe (1816-1858), Preotul Nicolae Brânduşe (1858-1911), Preotul Ioan Cristea (1911-1927), Preotul Sabin Dobre (1928-1954), Preotul Ironim Moraru (1956-1959), Preotul Gheorghe Neagoş (1960-1965), Preotul Romul Gheaja (1965-1968), Preotul Constantin Bradea (1970-1972), Preotul Aroneasa Aron (1974-1976), Preotul Dănilă Opriş (1976-1989), Preotul Ştefan Marius Stan (1993-prezent).
Dintre cântăreţii bisericeşti amintim pe: Adrian Rohan, Iosif Urdea, Constantin Medrea, iar dintre epitropi amintim pe: Dumitru Boitos, Virgil Rohan.



Cimitirul

Parohia Şaeş este deservită de un cimitir împrejmuit şi îngrijit, cu o suprafaţă de 7949 m2.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În imediata apropiere a bisericii ortodoxe din Şaeş, a fost amenajată o şcoală confesională românească.
Un document din anul 1874 arată că românii din Şaeş au hotărât menţinerea caracterului confesional al şcolii lor, şi s-au angajat să-i îmbunătăţească situaţia. În 1918 la şcoala din Şaeş preda un singur dascăl. Creşterea numărului elevilor a determinat înfiinţarea unui nou post de învăţător, astfel încât în 1942 existau deja doi dascăli. Numărul elevilor a cunoscut o creştere semnificativă între cele două războaie mondiale. Dacă înainte de Unirea din 1918, la şcoala din Şaeş erau înscrişi 47 elevi, dintre care frecventau cursurile 46 elevi şi promovau 44 elevi, în prima parte a celui de-al doilea război mondial media celor înscrişi ajunsese la 81 elevi, din care frecventau 50 elevi, iar promovabilitatea era de 41 elevi.



Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Română Şaeş este alcătuită din 219 familii - 840 suflete.



Datele de contact ale parohiei

Parohia Ortodoxă Română Şaeş, Biserica „Schimbarea la Faţă”, Str. Principală, nr. 53, Comuna Apold, Judeţul Mureş.

Surse bibliografice
  • - Documente privind Istoria României,veacul XIV, Transilvania, vol. I (1301-1320).
  • - Edroiu, Nicolae, Comuna Apold, Studiu monografic complex, Editura Eurodidact Cluj 2003.
  • - Glodariu, Ioan, Consideratii asupra circulaţiei monedei străine în Dacia (sec.II î.e,n.-I e.n.) în Acta Musei Napocensis, VIII, 1971.
  • - Monografia judeţului Târnava Mare (p.318-319).
  • - Teculescu, Horia, Monografia judeţului Târnava Mare, Sighişoara, 1843.
  • - Voileanu, Matei, Contribuţiunea la istoria bisericii din Ardeal, Sibiu 1928.


Galerie foto

Preot Marius Ştefan Stan - Iconom Preot Marius Ştefan Stan

Data naşterii: 10.09.1967
Localitatea: Mediaş
Judeţul: Sibiu
Stare civilă: căsătorit
Copii: 3
Studii: Facultatea de Teologie Sibiu (2000)
Hirotonit preot: 01.08.1993
Rang bisericesc: Iconom
Telefon: 0727765366

© Copyright Protopopiatul Ortodox Sighişoara