Parohia Senereuş Parohia Senereuş

PAROHIA ORTODOXĂ SENEREUŞ

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Senereuş aparţine de Protopopiatul Ortodox Român Sighişoara, judeţul Mureş, Arhiepiscopia Alba Iulia, biserica având hramul „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”.
Denumirea localităţii Senereuş derivă din dialectul săsesc Tsendersch, în limba germană – Zendersch, Zendrisch, Senbersch, în limba maghiară – Szenaveros.

Descoperirile arheologice demonstrează locuire încă din perioada dacică. Cele mai importante vestigii arheologice descoperite sunt:
a. Greutate din lut din epoca fierului;
b. Un grup de teracotă reprezentând două persoane şezând pe un tron cu spatele înalt;
c. Tezaur dacic din argint, descoperit cu prilejul săpării viei lui L. Reissenberg în anul 1878, într-un vas din lut cenuşiu cu gâtul strâmt. În vas erau: o brăţară-spirală, un colier, cârlige, trei inele, un lanţ şi o fibulă de tip Neuheim, zece monede republicane romane din argint, cea mai târzie fiind emisă de Iulius Caesar (44 î.Chr.). Tezaurul se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

La începutul sec. XX, satul era populat aproape în întregime cu saşi, fiind ulterior colonizat cu români din Ţara Moţilor. Venirea moţilor în Senereuş datează din anul 1918, după prima conflagraţie mondială, iar după cel de-al doilea război mondial tuturor participanţilor la războiul antihitlerist le-au fost atribuite terenuri, case, animale de tracţiune, atelaje pentru agricultură, de către guvernul Petru Groza cu prilejul reformei agrare din 6 martie 1945. După 1990 au plecat toţi saşii. Statul a plătit despăgubiri pentru casele saşilor, iar acestea au fost atribuite românilor şi rromilor.



Istoricul bisericii parohiale

La origine satul Senereuş fiind un sat săsesc, comunitatea creştin ortodoxă a început să se formeze după cel de-al doilea război mondial, majoritatea locuitorilor satului fiind moţi din comuna Horea, judeţul Alba. Începând cu anul 1944 până în anul 1952, cultul divin public s-a săvârşit într-o casă, iar ulterior în sediul fostei Cooperative, într-un spaţiu special amenajat. Între anii 1952-1960 paroh a fost Părintele Ioan Pădureanu, sub îndrumarea căruia se va începe transformarea unei case săseşti construite în anul 1940, în biserica actuală, adăugându-se Sfântul Altar şi clopotniţa. Se fac strane şi se construieşte corala din lemn, se împrejmuieşte cu gard incinta bisericii, se pictează biserica parţial (6 tablouri pictate în ulei).

Biserica este construită în formă de navă, având lungimea de 23 m, lăţimea de 5 m.
Pronaosul are o lungime de 3 m. Este compus din: pridvorul de intrare şi o scară de urcare în balconul bisericii şi în turnul ei, înalt de 13 m.
Naosul are o lungime de 15 m, tavanul naosului este plat, înalt de 5 m.
Sfântul Altar are o lungime de 5 m, o lăţime de 5 m şi este în formă octogonală.

Biserica este construită din cărămidă, grosimea zidului fiind de 50 cm, structura tavanului şi a acoperişului este din lemn, iar acoperişul este din tablă tip lindab. Turnul este acoperit cu tablă zincată. Pictura a fost realizată de către pictorul Adrian Ignat, între anii 2006-2007, folosind „tehnica acryl”.
În pronaosul bisericii este „Pisania”, care datează din anul 2008, când Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ a sfinţit biserica la data de 17 februarie pentru prima dată în istoria acesteia. Alăturat „Pisaniei” se află numele ctitorilor şi donatorilor.

Şirul preoţilor parohi
Între anii 1947-1948 slujeşte Părintele Lazăr Bolohan, urmează Părintele Mihai Mărginean şi Părintele Ilie Taropa, care împreună slujesc un an în sat. Între anii 1949-1952, slujeşte Preotul Pavel Cândea. Între anii 1952-1960, este Preot vrednicul de pomenire Ioan Pădureanu, ctitorul bisericii, urmând în slujire Preotul Ioan Boiu şi Preotul Ioan Chirilă, care a slujit în parohie până în anul 1964, neştiindu-se exact perioada de slujire a fiecăruia în parte. Între anii 1964-1965, slujeşte Preotul Ioan Rusu, iar între anii 1965-1969, slujeşte Părintele Neagoe Gheorghe. Între anii 1969-1970, slujeşte Părintele Ioan Moraru, iar între anii 1970 (noiembrie)-1971(noiembrie) slujeşte Părintele Vichentie Dăngulea. Între anii 1971-2001 slujeşte în sat Preotul Valer Man. Între anii 2001(decembrie)-2006(aprilie) Preot paroh este Silviu Nicolae Bucurenciu. Din luna mai anul 2006, Preot paroh este Ştefan-Gabriel Caraş.

Trebuie menţionat că între anii 1964-1971, parohia a aparţinut de comuna Zagăr, fiind filie a acesteia, deci preoţii nu au fost parohi în Senereuş în acea perioadă.
Cântăreţi şi epitropi de seamă. Îl menţionam aici pe vrednicul epitrop Mates Dorin, cântăreţul Toader Victor și secretarul Petrusel Vasile.



Cimitirul

Este situat în extravilanul satului Senereuş, tarla 65 CCI4188, cu o suprafaţă totală de 10.000 m2, având formă pătrată. Iniţial cimitirul a avut o suprafaţă de 2800 m2, fiind măsurat în anul 1971, în vremea păstoririi părintelui Man Valer, urmând ca în anul 2004, să fie extins la suprafaţa actuală.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Parohia, prin preotul paroh, colaborează cu ASTRA, Despărţământul „Teodor Muică”, Sângeorgiu de Pădure, fiind un colaborator activ al acesteia, parohul astăzi deţinând funcţia de vicepreşedinte al Cercului astrist la nivelul comunei Bălăuşeri. Parohia, prin preotul paroh, publică articole în revista „Astra Târnavelor”, editată de Astra Sibiu.
Corul bisericii este format din 10 persoane, femei, care cântă Sfânta Liturghie după părintele profesor Vasile Stanciu, cor format în anii 2008-2010, de Părintele Ştefan-Gabriel Caraş.

Pe plan cultural, am participat la concerte de colinde atât în biserică cât şi în cadrul unor evenimente organizate în afara bisericii.
Biblioteca parohială cuprinde publicaţiile mai importante ale Bisericii Ortodoxe Române, cărţi teologice noi, reviste teologice, ziare şi alte publicaţii.
Am participat împreună cu credincioşii la câteva pelerinaje la mănăstirile mari din ţară, în excursii cu tinerii. Cu tare mult drag şi entuziasm, parohia Senereuş participă constant la susţinerea lucrării filantropice din centrele sociale Sighişorene.



Profilul actual al parohiei

Parohia numără 130 de familii, români, la care se adaugă 260 de credincioşi de etnie rromă, în total 635 suflete.



Datele de contact ale parohiei

Sat Senereuş, nr. 188, comuna Bălăuşeri, judeţul Mureş, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Surse bibliografice
  • - Lazăr, Valeriu, Repertoriu arheologic al judeţului Mureş, Târgu Mureş, Casa de Editură Mureş, 1995.
  • - Suciu, Coriolan, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, 2 v., Iaşi, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967 – 1968.


Galerie foto

Preot Stirbu Octavian Gabriel Preot paroh Stirbu Octavian Gabriel

Data naşterii: 01.11.1986
Localitatea: Piatra Neamț
Judeţul: Neamț
Stare civilă: căsătorit
Studii:
- Facultatea de teologie ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” Iasi
- Master in „Consiliere Pastorală” în Cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia
Hirotonit preot: iunie 2019

© Copyright Protopopiatul Ortodox Sighişoara