Parohia Sighişoara 3 Parohia Sighişoara 3

PAROHIA ORTODOXĂ SIGHIŞOARA III

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Sighişoara III se află în jurisdicţia Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara, Arhiepiscopia Alba – Iuliei.

Pe şoseaua ce trece dinspre Braşov spre Oradea, pe valea Târnavei Mari, la întretăierea drumurilor ce duc spre Târgu-Mureş şi Sibiu, e aşezată Cetatea Sighişoarei, din judeţul Mureş, bastion de rezistenţă, a trecutelor vremuri împotriva navălitorilor şi astăzi oraş turistic, „Perla Târnavelor”, socotit al XI-lea oraş pitoresc din lume şi cea mai frumoasă cetate locuită din Europa. Vechimea oraşului se pierde în negurile trecutului. La poalele dealului Turcului s-a descoperit urmele unui sat dacic alături de castrul roman „Castrum Stenarum”. La 2 km de centrul oraşului, pe valea Şaeşului se găseşte un cimitir dacic a cetăţii „Saniova”. Romanii au clădit pe ruinele cimitirului cetatea „Castrum Sex”. Saşii au tradus cuvântul „castrum” în „burg”, păstrând denumirea localităţii Sexburg (1298), iar maghiarii traduc cuvântul de castrum în „var” (anul 1300). Cronicile nu amintesc de elementul românesc până în secolul al XVII-lea (anul1650), dar acest lucru e un fapt obişnuit al „musafirilor” maghiari şi saşi, care contestă prezenţa elementului românesc în toată Transilvania, împotriva tuturor dovezilor de netăgăduit ale istoriei şi arheologiei. În anul 1655 cronica lui Krauss aminteşte de o colonie românească pe teritoriul Sighişoarei, în cartierul Corneşti şi Muşuroaie.



Istoricul bisericii parohiale

Românii din Sighişoara au fost ortodocşi. La luptele religioase din sec. al XVIII-lea , nu au luat parte, neavând o organizare bisericească. Sprijin şi întărire au avut în comunitatea locală a comercianţilor macedo-români, care erau constituiţi într-o puternică colonie grecească cu sediul în cetate, unde aveau şi o capelă. Parohie organizată au avut românii din Sighişoara, numai către sfârşitul sec. al XVIII-lea, neavând nici terenul necesar, nici dreptul de a-şi clădi casă sau biserică, nefiind recunoscuţi ca existenţi de magistratura oraşului. Plângându-se de acest lucru, spune tradiţia, că s-ar fi exprimat bătrânii: „Aşa-ti trebe ţie Ioane, să nu ai nici loc de închinare, dacă ai dat tot pământul păgânilor”. Protopopul Zaharie Boiu, scrie că pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, erau aproximativ 120 de familii ortodoxe, care „au închis” cu scânduri şura părăsită din Morenii Sighişoarei, şi au făcut biserică unde veneau de slujeau preoţii din satele vecine.

Prima organizare bisericească se face în Sighişoara, în anul 1775, când Preotul Ştefan Bălaş din Săcelele Braşovului, întemeiază şi organizează parohia, ridicând din piatră în cartierul Corneşti (loc donat de împăratul Iosif), o casă parohială compusă din 3 camere, dintre care „odaia” din faţă a servit pentru biserică (1870). Pentru această biserică s-a confecţionat un policandru cu 6 braţe, azi în biserică, care are inscripţia: „Făcutus-a acest sfeşnic de robul lui Dumnezeu Vila la 1780 – în zilele popii Ştefan”. În anul 1780, s-a început zidirea bisericii din piatră, terminându-se în anul 1788, în anul 1789, s-a zidit prestolul, în anul 1797, s-a terminat turnul, în anul 1805, s-a pus inscripţia la intrare: „Întărirea celor ce nădăjduiesc în Tine, întăreşte Doamne biserica Ta, pe care a-i câştigat-o cu scump Sângele Tău”, „In Honorem Et Axilianto Der Templum Ericium Sui Ast Ştefan Balaş”. Biserica este construită în formă de cruce având lungimea de 25 m, lăţime de 8 m, iar înălţimea turnului de 21 m.

Iconostasul s-a făcut şi pictat în anul 1818 de pictorul Ioan Pop din Braşov. Pictura a fost efectuată în anul 1974 de către pictorul Veniamin Precup.
Sfinţirea bisericii se face în 28 mai 1822, de primul episcop român ortodox după anul 1688, Vasile Moga de viţă românească, din oraşul Sebeş. Fiind protopop Ilie Medrea din Sighişoara, iar paroh Ioan Drăghiciu, şi ctitorii: Maria Bălaş, Zaharia Avram, Dumitru Damian cu soţia Ana, Maria Petcu, Ioan Gociman, Chelemen şi Ioan Radu.
Hramul bisericii este: „Intrarea în Biserică a Maicii Preacurată”. Vrednicul ctitor, Preotul Ştefan Bălaş, trece la cele veşnice în anul 1817, fără a-şi vedea încununată opera vieţii sale.

Obiecte vechi de cult:
- Evanghelie tipărită la 1760, în tipografia Mitropoliei din Bucureşti de Iordache Stoicoviciu. Această Evanghelie are o interesantă însemnare la predoslovie, semnată de însuşi Episcopul sârb al Ardealului, Gherasim Adamovici.
- Sfântul Antimis sfinţit de Episcopul Romanului, Ghedeon. Cădelniţă de aramă argintată- lucru de mână, cu numele lucrătorilor Constantin Bacu, Radu Cenuşă, Gheorghe Căciulă.
- Potir de argint, bogat aurit cu o dantelă de aur, lucru de mână, lucrat de aurarii din Sighişoara.
- Icoana Maicii Domnului, pictată pe lemn – obiect de patrimoniu.
- Uşile împărăteşti ale iconostasului vechi-restaurate.

Şirul preoţilor slujitori ai bisericii sunt: Preotul Ştefan Bălaş (1775-1817), Preotul Mihail Frăţilă, Preotul Mihail Popovici, Preotul Mihail Drăghiciu, Preotul Mihail Moldovan (singurul trecut la uniaţie şi alungat de credincioşi), Preotul Gheorghe Seleuşan, Preotul Ioan Drăghiciu, Preotul Zaharie Boiu, Preotul Dumitru Păluşan, Preotul Vasile Suciu, Preotul Dimitrie Moldovan, Preotul Ioan Munteanu, Preotul Emilian Stoica, Preotul Aurel Stoicoviciu, Preotul Ioan Ştirbeţ, Preotul Pavel Morar, Preotul Sabin Dobre, Preotul Ioan Dragolea, Preotul Nicolae Colcer, Preotul Adrian Dobre şi Preotul Ovidiu Dan.
Dintre cântăreţii bisericii, îi amintim pe: Pantelimon Seleuşan, Alexie Seleuşan, Nicolae Lazăr, Zaharie Zăblău, Nicolae Moldovan, Alexandru Ciocan, Ioan Buzaş.
Epitropi: Codrean Rucărean, Lazăr Moldovan, Lazăr Mihail, Mihail Urdea, Ioan Şăieşan, Lazăr Zăblău, Ştefan Şoneriu, Mihail Gavrilă, Cornel Moldova, Ioan Curta.



Cimitirul

Cimitirul care deserveşte Parohia Sighişoara III, se numeşte „La Chip” şi este cel mai mare dintre multele cimitire care deservesc cele şapte parohii din Sighişoara. Cimitirul este deosebit de îngrijit, efectuându-se lucrări de electrificare, s-a extins conducta de apă, s-au amenajat alei pietonale şi este permanent cosmetizat.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Ucenic al Şcolii româneşti din Şcheii Braşovului, protopopul Ştefan Bălaş transformă şura parohială în şcoală. De aici, şcoala se mută în odaia din faţă a casei parohiale apoi, în 1911, în clădirea modernă din strada Bastionului, care, şi astăzi corespunde învăţământului modern.



Profilul actual al parohiei

Parohia este alcătuită din aproximativ 700 de familii, buni credincioşi care se achită cu tare multă responsabilitate de toate obligaţiile spirituale şi materiale ce le revin.
Începând cu anul 2004 sub auspiciul bisericii noastre îşi desfăşoară activitatea un Centru Creştin Social Medical de Zi, unde primesc hrană şi asistenţă socio-medicală zilnic peste 120 de oameni vârstnici, nevoiaşi de toate confesiunile, iar începând cu anul 2013, paleta de servicii sociale se extinde prin înfiinţarea unui Centru Social de Urgenţă pentru oamenii străzii care nu mai au deasupra capului decât pe Dumnezeu şi cerul.

Nu sunt un „tezist”, prin orientarea mea generală, dar conjunctura mă obligă de această dată, dincolo de etimologia termenilor, să proclam în spaţiul public o idee forţă / teză: aceea că misiunea ortodoxiei în lumea post modernă sau tardo-modernă, cum o numesc unii, nu poate fi lipsită de o dimensiune social filantropică şi caritativă.

Este evidentă preocuparea dintotdeauna a Bisericii pentru viaţa socială a membrilor săi. Filantropia Ortodoxiei româneşti îşi are izvorul în actele filantropice şi de asistenţă socială a Bisericii, din secolele trecute . Biserica Ortodoxă Română, desfăşoară activitate filantropică instituţionalizată, având instituţii de profil ancorate în realităţile europene, iar cele două Centre Sociale de la Sighişoara, unde nu se face niciun „triaj confesional”, grăiesc elocvent despre această realitate.

Lucrarea de excepţie desfăşurată în cadrul Parohiei Ortodoxe Române Sighişoara III, se alătură lucrării de înaltă ţinută desfăşurată de celelalte şase parohii, lucrarea ce conferă măreţie şi grandoare Sfintei noastre Biserici Ortodoxe.



Datele de contact ale parohiei

Parohia Ortodoxă Română Sighişoara III, str. Ec. Varga nr. 33, Sighişoara.
Preot Protopop Dr. Dan Ovidiu, tel. 0745302588

Surse bibliografice
  • - Boian, Ioan, Monografia Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara.
  • - Dragolea, Ioan, Inventarul în şapte liste a parohiilor sighişorene.
  • - Munteanu, Vasile, Istoricul Protopopiatului Ortodox Român Sighişoara până în secolul XIX, 2005. (Teză de doctorat).
  • - Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Andreiana, Sibiu, 2007.
  • - Stoica, Emilian, Monografia Bisericii Ortodoxe Române Sighişoara, Manuscris.


Galerie foto

Preot protopop Ovidiu Dan - Iconom Stavrofor Preot protopop Ovidiu Dan

Data naşterii: 23.02.1959
Localitatea: Sighişoara
Judeţul: Mureş
Stare civilă: căsătorit
Copii: 1
Studii:
- Seminar Teologic Cluj
- Facultatea de Teologie Sibiu (1985)
- Master Consiliere Pastorală
- Doctorat în Teologie (2015)
Hirotonit preot: 26.12.1985
Rang bisericesc: Iconom Stavrofor
Telefon: 0745302588

© Copyright Protopopiatul Ortodox Sighişoara