Parohia Şoard Parohia Şoard

PAROHIA ORTODOXĂ ŞOARD

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Şoard, face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighişoara, judeţul Mureş, Arhiepiscopia Alba Iulia. Hramul bisericii parohiale este „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”.
Prima atestare documentară, a satului Şoard, datează din anul 1301 şi este numit Tera Şard, indicând ţinutul de pământ apos. Şoard, Şard, Soardu (în dialectul săsesc Schord, în germană Schard, în maghiară Küküllősárd, Sárd) este o localitate în judeţul Mureş, Transilvania, România. Aparţine de comuna Vânători. Prima atestare: anul 1301, sat Şoard (Saard-1301, So-Varda-1733, Şoard-1750, Şard-1854).
Satul Şoard este aşezat la o distanţă de 13 km de municipiul Sighişoara la NE, 7 km de oraşul Cristuru-Secuiesc, 3 km de comuna Vânători, exact la graniţa cu judeţul Harghita şi la 2 km de malul drept al râului Târnava.



Istoricul bisericii parohiale

Satul Şoard, este o veche aşezare românească, analele istoriei vorbesc despre existenţa la Şoard, în anul 1750 a unei bisericuţe mici, din lemn, aşezată în cimitir. Bisericuţa avea un turnuleţ în care erau aşezate două clopote. Între anii 1905-1906, bisericuţa a fost demolată, materialul din ea fiind valorificat prin vânzare.

Biserica actuală a parohiei este construită între anii 1905-1906, în forma de navă, de către credincioşii parohiei, în timpul păstoririi Părintelui Ioan Dan – junior, arhitect fiind Andreas Ligner din Daneş. Biserica se află în mijlocul satului, şi este construită din cărămidă, pe temelie de piatră, cu tavanul din lemn tencuit, acoperişul din ţiglă solzi, iar turnul este acoperit cu tablă galvanizată. Lungimea bisericii este de 23m, lăţimea de 7m, iar înălţimea de 19m. În turnul bisericii sunt aşezate două clopote, cel mare din 1905 şi cel mic din anul 1937, donat de către Ministerul Cultelor. În turn se mai află şi un ceas mecanic, care datează din anul 1948 şi care funcţionează şi în prezent.

Între anii 1970-1972, biserica parohiei a fost pictată de către doamna Elisabeta Ursu, în tehnica fresco. Sfinţirea a fost săvârşită de Preasfinţitul Episcop Emilian Birdaş al Alba Iuliei. În anul 1983, sub păstorirea Părintelui Aurel Hârşan, s-au executat ample lucrări de reparaţie capitală a bisericii. Tot în acest an s-a construit monumentala poartă, din lemn de stejar, sculptată în stil tradiţional românesc, aşezată la intrarea în curtea bisericii. La aceste lucrări au contribuit, în mod hotărâtor, credincioşii din Şoard stabiliţi în America.

Dintre obiectele de cult vechi amintim: un crucifix din anul 1864, o icoană cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din anul 1905, o cruce pentru binecuvântare, din lemn sculptat, din 1906.
Manuscrise şi cărţi vechi: Triod (Râmnic) – din 1713, Octoih (Râmnic) – din 1742, Molitfelnic (Râmnic) – din 1782, Carte folositoare de suflet (Iaşi) – din1800, Penticostar (Blaj) – din 1808, Ceaslov (Braşov) – din1835, Apostol – din 1851, Minee in limba slavonă din Ianuarie (1853), Septembrie (1855), Octombrie (1855), Noiembrie (1856), Decembrie (1856), Dumnezeieştile Liturghii – din 1856, Mineiul lunii octomvrie – din 1892, Mineiul lunii Noemvrie – din 1892, Mineiul lunii Ianuarie – din 1893, Mineiul lunii Martie – din 1893, Evanghelie – din anul 1895, Orologiu – din 1896, Triod – din 1897, Octoihul Mic – din 1898, Apostol – din 1899, Metropolia Românilor ortodocşi din Ungaria si Transilvania (Sibiu) din 1900, Octoih Mare - din 1901.

Pomelnice şi alte înscrieri sau inscripţii:
- Inscripţie aflată pe clopotul mare: „Acest clopot s-a procurat pentru biserica GR – OR. din Şoard, cea mai mare parte de la foştii emigranţi – America”.
- Inscripţie pe clopotul mic: „Cu harul lui Dumnezeu instalatu-sa acest clopot, în anul 1937 cu ajutorul Minist. Cultelor prin Dl. Prof. Univ. Dr. T. Gana şi a jud. Târnava Mare prin Domnul Prefect Dr. V. Stirbeţ.” - „Vai mie de nu voi binevesti” I.Cot.XX.16
- Inscripţie aflată pe poarta de lemn a bisericii: „În numele Sf. Treimi, Tatăl, Fiul, şi Sf. Duh, s-au ridicat troiţele şi porţile în 1985. An al marilor aniversări bisericeşti şi naţionale dintre care: 100 ani de autocefalie şi 60 de Patriarhat a A.B.O.RT. Române, 385 ani de la Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul şi 67 de la ist. Act al desav. Statului Naţional Unitar Roman. 684 ani de la prima atestare documentară a Şoardului:1301. 10 ani de la refacerea a Ep. Ort. Rom. a Alba-Iuliei şi Arhipăstorirea primului ei Episcop. P.S. Emilian Birdaş. Această poartă sculptată tradiţional, reprezintă, după cuvântul P.S. Sale: „Certificatul de naştere al poporului român-creştin.””

Şirul preoţilor slujitori ai parohiei Şoard sunt: Preotul Teodor Marcu în anul 1760; Preotul Ioan Marcu în anul 1793; Preotul Zaharia Crişan până în 1877; Preotul Gheorghe Şoneriu până la sfârşitul anului 1877; Preot Doctor Nicolae până în 1879; Preotul Marian Gheorghe până în 1890; Preotul Nicolae Socaciu până în 1897; Preotul Ioan Dan senior până în 1916; Preotul Ioan Dan junior 1976; Preotul Iuliu Fărcaş până în 1981; Preotul Aurel Hârşan până în 1987; Preotul Sofonea din Vânători până în 1993; Preotul Ion Ramf până în 2005; Preotul Izidor Zoltan până în 2012; Preotul Sergiu Baeş din noiembrie 2012.



Cimitirul

Biserica Ortodoxă din Şoard dispune din anul 1870, de un cimitir situat în nordul localităţii, cu suprafaţa totală este de 2532 m2. În jurul bisericii parohiale, de asemenea, se mai află un cimitir, cu o suprafaţă de 1500 m2.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Ca în toate satele româneşti, virtutea altruismului s-a aflat la loc de cinste, împodobind sufletele bunilor noştri credincioşi. Chiar dacă condiţiile de trai erau modeste, atunci când era nevoie, contribuiau cu drag la ajutorarea semenilor lor. Tradiţia vorbeşte despre contribuţii deosebite la susţinerea armatei române în timpul Războiului de Independenţă şi a celor două Războaie mondiale. În ceea ce priveşte satul românesc, s-a încetăţenit o sintagmă deosebit de sugestivă: „în satul nostru, în satul românesc, nimeni nu a murit de foame”.
Preoţii vrednici au păstrat, vii şi la loc de cinste, tradiţiile, obiceiurile şi folclorul din zonă, cultivat mai cu seamă în vestitele şezători din perioada iernii, precum şi în serbările şcolii, organizate la momente importante.



Profilul actual al parohiei

Parohia Şoard este alcătuită din 180 credincioşi, 47 familii de români şi peste 500 credincioşi de etnie rromă.
În cadrul parohiei am înfiinţat un modest centru catehetic, în cadrul căruia, sâmbăta după amiaza, ne întâlnim cu copiii parohiei, încercând să sădim în sufletul lor credinţa sfintei noastre biserici, precum şi omenia care a caracterizat prin excelenţă neamul nostru românesc. Credincioşii, deşi modeşti din punct de vedere economic, contribuie constant, cu cât pot, prin colecte, la susţinerea centrelor sociale din protopopiatul nostru.



Datele de contact ale parohiei

Parohia Ortodoxa Şoard, Str. Principala nr. 55, judeţul Mureş, Telefon: 0786 052 328

Surse bibliografice
  • - Dosar cu material pentru Monografia Parohiei Ortodoxe Romane Şoard, Prof. Dr. Basil Lapadat Marcu, ”Scrisoare către studentul teolog Mihail Pop”, 14 aprilie 1975.
  • - Monografia Judeţului Târnava Mare, Tipografia Miron Neagu Sighişoara, 1943.
  • - Registrul jurnal inventar din anul 1948.
  • - Scurt istoric – din 12 septembrie 1985 - facut de catre Pr. Harsan
  • - Teşculă, Cornel-Ioan, Pagini de istorie de pe Târnava Mare comuna Vânători până în anul 1918(Vânători, Archita, Feleag, Mureni, Şoard) – Târgu Mureş :Editura Nico, 2012.


Galerie foto

Preot Sergiu Băeş Preot Sergiu Robert Băeş

Data naşterii: 09.07.1987
Localitatea: Baia Mare
Judeţul: Maramureş
Stare civilă: căsătorit
Copii: 1
Studii:
- Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Iosif Mărturisitorul” - Baia Mare (2008)
- Facultatea de litere - Specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală (2012)
- Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia - Sudii universitare de masterat, specializare „Consiliere Pastorală” (2014)
Hirotonit preot: 18.11.2012
Telefon: 0743548496
e-mail: baes_sergiu_robert@yahoo.com

© Copyright Protopopiatul Ortodox Sighişoara